TimeToMarket #90 - Aș vrea să cumpăr chestii românești

 

Domnu`, domnu`, luați-le mai bine pe astea, că sunt făcute la noi, nu sunt străine! mi-a atras atenția acum vreo trei săptămâni un personaj, într-un hypermarket. M-a pus pe gânduri personajul iar acum, că am petrecut ceva timp gândind și am adunat ceva date și le-am și procesat sumar, pot să butonez niște concluzii preliminare. 

 

Un consumator obișnuit

Împingând la coșul ăla pe roți (ca un shopping cart dar real, stranie chestie, știu) printre pereții de pet-uri, pungi, pachete, cutii, țiple vidate etc, eram un cumpărător obișnuit, ca oricare dintre voi. Pe lista din smartfon (sic!) aveam trecut, între ”ouă” și ”suc de roșii”, și ”almete”, adică niște cutiuțe cu brânză din aceea de vaci (probabil virtuale, vacile, îmi dau seama) cu arome diferit amplificate. Ca și un xerox, niște adidași, două frigidere ș.a.m.d., o almetă – trei almete a intrat în vocabularul meu ca substantiv comun și numărabil pentru că o prefer și o folosesc des pe brânza respectivă; miracolele limbii române, dar ăsta e alt subiect. Din șapte modele diferite de almetă pe raft, am ales trei și am scăpat în coș câte una din fiecare.

Da` ale noastre ce-au?

M-am întors să plec și curând am auzit pe cineva în spate ”Domnu`, domnu`, ... scuzați, domnu`!”, așa că după trei-patru pași m-am întors, curios cine o fi domnu`… Eram eu, interpelat de un tânăr (pentru claritate, ca la vreo 27 de anișori frumoși) care era la cumpărături și el, împingând un căruț în sens invers. Cu barba deasă și croită a la mode plus o căciulă neagră un pic înaltă și cu vârful pleoștit, m-a făcut să mă amuz de unul singur gândindu-mă la Burebista. ”Mai bine alegeți asta, pentru că e românească, nu luați produse din import!” mi-a zis Burebista-când-era-el-tânăr, pe un ton aproape OK, între înfipt, educat și convingător, arătând când spre coșul meu, când spre raft. Pentru că părea sincer, am ales să ignor nuanța de reproș și să mă concentrez pe ce era pozitiv în mesajul lui. Am focalizat spre peretele de cutiuțe și am identificat că arăta spre Covalact. (Nu, asta nu e o poveste despre secui, e vorba de un produs din România deci aleg să îl consider produs românesc. Cred că ăsta era, de altfel, și mesajul lui Burebista-cel-jun). ”Mulțumesc, tinere, data viitoare o să iau din-alea românești” i-am zis, ca să scap, și m-am dus în drumul meu.
 

Ca brazii

Doamna mea îmi zice și ea ”Păi, da, așa ar trebui, să le dăm de lucru la ai noștri, nu la nemți!” și are dreptate (ea e ardeleancă, așa că o atinsese și mai tare la coarda vinovăției decât pe mine). La urma urmei, măsuri din-astea de soft protectionism, promovate inclusiv cu mijloacele PR-ului, au aplicat și americanii din 1933, și le-a fost de folos (programul ”Buy American!”). Așa că am ținut minte Covalact și, peste niște zile, când ni s-au terminat almetele, am parcat căruciorul la raft și am dat să aleg brânzici tot ca Almette dar de la noi, nu de la străini. Prima opțiune, desigur, Covalact. De la Covalact, însă, am avut de ales nu dintre șapte ci doar din un singur soi. Previzibil, l-am ales pe ăla. Acasă am deschis cutiuța, am mâncat conținutul și am constatat – cu mândrie patriotică – lipsa vreunei asemănări cu almeta neamțului. Toată stima pentru conaționalii de la Covalact dar asta nu le-a ieșit de loc. La următorul drum la shopping, încercarea a doua: altceva românesc decât Covalact. Nicio opțiune, până la Delaco. Tony ăla părea simpatic la TV iar la raft mi-a dat de ales tot din vreo șapte variante de arome de brânzici. Am luat trei, acasă le-am mâncat și ne-au plăcut dar am constatat că Delaco se face în Polonia. Mai de-ai noști decât nemții dar nu suficient. La încă un drum am căutat alte variante pentru acel produs și, ei bine, chiar nu mai sunt...

 

Un pic de marketing și concluzii

La clasa respectivă de produs, numai Covalact concurează dar cu șanse subunitare, pentru că diferențiatorii săi actuali nu sunt de natură să ajute vânzarea. Nici măcar prețul, raportat la ceea ce capeți, nu convinge. Avantajele comparative îl - aproape - descalifică. De avantaje competitive nu poate fi vorba; chiar și dintre ceilalți doi competitori nu iese niciunul în evidență, copiindu-se între ei cu succes. În contextul ăsta, aparenta slăbiciune a Covalact ar putea fi, cu doar un pic de ingeniozitate, întoarsă într-un punct tare și chiar un USP (unique selling point).

Concluzia pozitivă a întâmplării e că PR-ul ăsta spontan și candid al vremurilor noastre, inspirat de exprimarea instantanee și fără filtru a opiniilor emoționale ca în social media și în real life, e excelent și, iată, chiar funcționează.

Cealaltă concluzie e repetat interogativă. Pentru că logica de mai sus se poate aplica și la haine, mașini, telefoane, calculatoare și o droaie de altele, concluzia e că aș cumpăra cu drag și aș consuma/folosi produse românești dar ... care? Tânărul Burebista, cu mica lui campanie de PR, are dreptate în felul lui dar cred că mai trebuie ceva. Cum sunt chestiile românești? Unora le ies bune dar, vai, de ce atât de puțini? Ar trebui să producem mai multe mai întâi, oare, să le diferențiem cum se cuvine și abia apoi să le promovăm? Sau ar fi suficient să ne auto-educăm să ne placă astea ale noastre, așa cum sunt ele?

P.S.: Nu am reținut ce nădragi și ce încălțări avea omul nostru...

 

Toate astea sunt doar câteva dintre cele ce ar fi de spus despre subiect. Mai multe oricând dacă vom continua comunicarea sau dacă alegi să participi la instruirile noastre practice; atenție unele sunt acum la preț redus iar altele chiar gratis! 

Vrei detalii despre oricare dintre cele de mai sus? Scrie-mi! 

Vrei să te instruiești practic și rapid pentru a comunica mai eficient și pentru a-ți crește performanțele? Alege, ai de unde!


Vrei să împărtășești cu prietenii? Dă-ne cu curaj un SHARE sau LIKE mai jos!

 

 

Domeniile pentru care am desfășurat angajamente de instruire practică și consultanță managerială:

Cursuri aplicative

Vânzări accelerate
"Nu există vânzători buni si vânzători slabi; există oameni care conving și alții care se lasă convinși."

Acces rapid în piețe noi
"Firmele de succes nu investesc în marketing pentru că au bani, ci au bani pentru că investesc în marketing."

Middle-management: importanța conducătorilor de echipe 
"Performanțele afacerii depind de profesionalismul mananagerilor intermediari."

P4P (pay for performance) - motorul creșterii performanței
"Cel mai eficient și modern sistem de recompensare a personalului, satisfăcător atât pentru angajat cât și pentru patronat."

TimeToMarket (RO)

#78: Dupa lege, religie, ratiune si emotii, ce mai cumparam?

Omul mileniului III se percepe pe sine tot mai mult drept un individ unic și irepetabil, cu personalitatea și sensibilitățile sale, care îl definesc ca om. Surprinzător – sau nu – oamenilor pare să le fie bine așa, acest nou comportament, ne-rațional și bazat preponderent pe EMOȚII nu este și disfuncțional. Realitatea obiectivă însă nu se schimbă, doar percepția noastră despre ea. Acceptând emoțiile, sentimentele și dorințele drept ceea ce sunt nu trebuie, totuși, să devenim o țintă și mai ușoară tehnicilor consumeriste îndreptate asupra noastră.

Cât de liber mai decidem? [citeste tot]

Date contact

Adresa:
Bd. Libertății nr. 1,      Intrarea 2, Et. 4, Ap. 34,      Cod Postal 040127, Sector 4, București, România
Tel:
+4 0 721 228 331
E-Mail:
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Web:
www.businessmachine.ro

markerGăsește-ne pe hartă

Prietenii nostri